Judetul Timis are cea mai scazuta rata a somajului din Romania si zeci de mii de oameni sunt angajati in domenii precum informatii si comunicatii, intermedieri financiare si asigurari, activitati profesionale, stiintifice si tehnice. Multe dintre aceste activitati se desfasoara in noile cladiri de birouri din oras, pentru care cererea a inregistrat o ascensiune fulminanta. Toate aceste evolutii au determinat si o crestere a cererii pentru locuinte, venita din partea angajatilor care lucreaza in noile cladiri de birouri, potrivit unei analize realizate de compania noastra.

Rata somajului din judetul Timis este de 0,8%, cea mai scazuta din Romania, in fata unor judete precum Cluj, Bucuresti, Arad (1,4%), Bihor (1,6%), Sibiu (1,8%) si Constanta (1,9%), potrivit datelor Institutului National de Statistica. La nivel de judet, cei mai multi angajati activeaza in domeniul industriei prelucratoare, al agriculturii si al comertului, insa un numar semnificativ, de peste 34.000 de persoane, lucreaza in domenii precum comunicatii si informatii (15.700 de angajati), servicii (8.700 de angajati), activitati profesionale, stiintifice si tehnice (7.600 de angajati) si intermedieri financiare si asigurari (2.700 de angajati). Aceste din urma activitati se desfasoara si in cladirile moderne de birouri din Timisoara, pentru care cererea a cunoscut, in ultimul timp, o ascensiune fulminanta, potrivit lui Ovidiu Lazarescu, broker imobiliar in cadrul companiei noastre.

"Pe langa transformarea unor vechi cladiri in spatii comerciale, se evidentiaza si apetitul constructorilor pentru edificarea de imobile ce servesc acestui scop, in Timisoara fiind inceputa constructia pentru cea mai inalta cladire office din Romania. In conditiile in care rata somajului in domeniul IT si corporatist se aproprie de zero, iar numarul angajatilor in cladirile de birouri este intr-o continua crestere, vom asista la o cerere crescanda pentru spatii de birouri”, explic─â Ovidiu Lazarescu.

In prezent, in Timisoara sunt zeci de mii de angajati si potentiali angajati in IT si diverse multinationale si corporatii, care lucreaza in noile cladiri de birouri si al caror profil este unul usor de creionat: persoane tinere, cu pregatire superioara si un venit peste medie.

"Odata cu cresterea numarului de angajati ce activeaza in cadrul cladirilor de birouri din Timisoara, s-a observat si un etalon superior in selectia achizitiei de locuinte, cu pretentii mai crescute. Impactul asupra pietei imobiliare este unul pozitiv, acesti angajati avand potentialul financiar de a creste cererea pe segmentul rezidential indeosebi in zona adiacenta cladirilor unde isi desfasoara activitatea”, declara Ovidiu Lazarescu.

Angajatii din noile cladiri office vor apartamente cu doua camere

Cand vine vorba de achizitia unei proprietati, majoritatea angajatilor care lucreaza in noile cladiri de birouri din Timisoara se indreapta spre locuinte cu doua camere, cu un pret peste medie.

"Proprietarii ce doresc sa vanda un imobil unui angajat care lucreaza in domeniul IT sau corporatist trebuie sa tina cont ca acestia il doresc in stare buna, preferabil renovat, iar apetitul cel mai mare il au pentru locuintele noi. Majoritatea acceseaza optiunile de creditare in ce priveste achizitia”, precizeaza Ovidiu Lazarescu.

Angajatii care lucreaza in noile cladiri de birouri au o pondere destul de relevanta pentru dinamica pietei imobiliare din Timisoara, in sensul in care sunt in continua crestere, multi mutandu-se in Timisoara din alte orase. Avand in vedere stabilitatea financiara a joburilor corporatiste, in special in domeniul IT, majoritatea opteaza pentru achizitia apartamentelor prin credit imobiliar sau ipotecar, in detrimentul chiriei. Au o pondere majora in special in ce priveste cererea de locuinte noi.

"Selectivi si cu o putere financiara peste medie, angajatii care lucreaza in noile cladiri de birouri din Timisoara isi fac simtita influenta pe piata rezidentiala. Aceasta cerere crescanda, si sustinuta are un impact pozitiv pe piata imobiliara din Timisoara si este vazuta ca un beneficiu atat in prezent, cat si pe termen lung”, conchide Ovidiu Lazarescu.